* pentru ca a calificat echipa nationala la un turneu final dupa 8 ani.
* pentru ca a reusit sa pastreze o atmosfera buna la lot, facandu-se in acelasi timp respectat.
* pentru ca nu vad cine l-ar putea inlocui. Andone, Dan Petrescu, Ladislau Boloni si Mircea si Razvan Lucescu au toti contracte ce trebuie respectate. Niciun antrenor roman de valoare nu este liber de contract.
* pentru ca este simpatizat de majoritatea fotbalistilor de la lot si fiindca ii cunoaste foarte bine pe marea majoritate a acestora.
* pentru ca il consider un antrenor valoros si pentru ca il cred in stare sa redreseze situatia echipei.
* pentru ca Romania inca mai are sanse de a merge in 2010 in Africa de Sud.
Inspirat de un articol GSP, in care Adrian Iencsi era laudat pentru modul in care se pregateste, am decis sa scriu un articol despre cum ar trebui sa arate programul unui fotbalist si cateva reguli esentiale pentru a deveni un profesionist desavarsit.
- se trezeste la timp dimineata, fiecare minut inseamna un minus in pregatire. Timp dormit e timp pierdut;
- isi face planul pentru antrenamentul de dimineata, nerabdator sa atinga mingea din nou;
- ia un mic dejun consistent, pregatindu-se pentru prima sedinta de pregatire. Nu mananca excesiv, insa nici nu se infometeaza. Alimentatia este extrem de importanta in cariera unui fotbalist;
- indiferent ca este un veteran de 35 de ani sau un junior de doar 20, respecta cu exactitate fiecare indicatie a antrenorului, jucand cu ambitie si daruire;
- nu incearca sa isi umileasca adversarii, obiectivul lui este sa progreseze la fiecare antrenament si sa devina foarte bun, nu doar mai bun decat adversarii pe post;
- daca nu reuseste sa prinda prima echipa, nu se descurajeaza, se pregateste exemplar in continuare, asteptandu-si randul;
- lupta pentru clubul la care este legitimat. Incearca sa ignore orice simpatie pentru un alt club;
- nu face declaratii cu referiri la alte echipe, vorbeste doar despre echipa pentru care evolueaza;
- dupa terminarea antrenamentului se indreapta catre casa. Nu pierde noptile prin baruri, se odihneste pentru antrenamentele din ziua urmatoare. O viata extrasportiva ordonata este extrem de importanta;
- se trezeste dimineata cu aceeasi pofta de joc, incercand pe cat posibil sa respecte cu strictete regulile;
Desigur, pe langa respectarea acestor reguli, este nevoie de mult talent si noroc pentru a deveni un fotbalist in adevaratul sens al cuvantului. Esti insa impacat cu ideea ca ai facut tot ce ti-a stat in putinta pentru a semana cu Iencsi.
Rapid incearca de 2 zile sa il convinga pe fostul idol din Giulesti, Daniel Niculae, sa revina in Grant. De ce? Pentru ca Marian Rada si Nae Manea au hotarat sa treaca la un sistem mai ofensiv, cu 2 varfuri de atac. Si pentru ca Boya a plecat la Grenoble, Rapidul cauta atacant. Dobroiu si Raduta sunt prea tineri, reprezinta doar o solutie de viitor, Djalovic nu se lipeste de gol, iar Joao Paulo Pinto joaca doar cand vrea el. Credeam pana acum cateva zile ca un fotbalist de genul atacantului portughez n-am mai vazut. Mi-am amintit insa de Nicolas Anelka. Indolentul francez este golgeterul la zi al Premier League. Marcheaza meci de meci si totusi nu reuseste sa isi convinga antrenorul ca merita un loc in primii 11. Are un talent iesit din comun insa lasa deseori impresia ca joaca la nivel maxim doar cand isi doreste asta cu adevarat. Alterneaza executiile fenomenale cu penalty-urile decisive ratate, hattrick-urile cu ratari monumentale. Pastrand proportiile, consider ca Anelka se aseamana cu varful de atac din Giulesti. Nu atat fizic, cat dupa filosofia asupra fotbalului a celor 2. Dupa cum bine remarca Emil Gradinescu dupa ultimul amical al Rapidului, Pinto are niste calitati rar intalnite la un atacant din Liga 1. Curios este de ce fotbalistul care inainte de venirea in Romania era golgeter la echipa sa nu a reusit decat un singur gol pentru Rapid.
Sa il asteptam in continuare. Poate nu a apucat inca sa se integreze in totalitate in agrenajul echipei. Poate in retur va rupe norii si nu voi regreta ca l-am comparat cu Anelka.
In plina criza financiara si de atacanti, Rapidul ia o decizie cel putin ciudata. Decide sa transfere un portar de 25 de ani din Niger, in conditiile in care in lot se afla deja 3 fotbalisti de profil. Dupa ce noul sef din Grant a anuntat semnarea actelor cu jucatorul venit de la echipa de prima liga din Camerun, FC Cotonsport, majoritatea microbistilor n-au contenit in a critica strategia clubului. Pentru ca am avut aceeasi reactie, am decis sa aflu mai multe despre Kassaly Daouda, portarul adus pentru a-l inlocui pe Danut Coman.
Cu un fizic impunator, 1.91 m si 81 kg, Daouda a apucat la 25 de ani sa debuteze pentru selectionata statului Niger. Si-a inceput cariera in tara sa natala, la Tenere, pentru ca in 2003 sa schimbe orasul, trecand la SC Sahel. A trecut granita catre Camerun in 2007, de unde a venit in Giulesti. A fost votat de 3 ori cel mai bun fotbalist al campionatului din Niger si de 2 ori cel mai bun portar al Ligii Campionilor Africii. Cotat de celebrul site german transfermarkt la doar 150000 de euro, Daouda a fost laudat dupa primele antrenamente de Rica Raducanu, care remarca la noua achizitie a Rapidului priza excelenta la minge. In timpul primului amical jucat in tricoul alb-visiniu, portarul african a starnit ropote de aplauze, dovedindu-se un goalkeeper valoros.
Pentru ca si Urko Pardo si-a inceput cu dreptul aventura in Romania, dupa care s-a dovedit un veritabil clovn, astept debutul lui Daouda intr-un meci oficial. Pana atunci ii urez succes si sa il faca uitat pe portarul care a tradat Giulestiul.
Probabil nu ati auzit de el. Este vorba despre un atacant brazilian de 28 de ani, Afonso Alves, care si-a inceput cariera de fotbalist profesionist la 20 de ani. Dupa 1 an de zile in care nu „a rupt gura targului” in tara sa natala, la Atletico Mineiro, Alves si-a indeplinit visul de a se transfera in Europa, mai intai la Orgryte, apoi, dupa un sezon fenomenal in care a reusit sa inscrie 23 de goluri, a reusit pasul catre o echipa mai bine cotata, tot in Suedia, la Malmo, cu care a incheiat sezonul pe locul al cincilea. Perioada excelenta petrecuta in Suedia nu a trecut neobservata scouterilor din vestul Europei, astfel ca, in 2006 s-a transferat in Olanda, la Heerenveen. Avea sa fie cea mai buna decizia din intreaga sa cariera, campionatul olandez potrivindu-i-se ca o manusa. A reusit performanta incredibila de a inscrie in cele 2 sezoane petrecute pe Abe Lenstra Stadion nu mai putin de 45 de goluri in doar 39 de partide, atragandu-i atentia si selectionerului Braziliei, Dunga. A debutat pentru echipa nationala in amicalul contra Angliei si a reusit pana acum sa adune 8 selectii, inscriind un singur gol. Greseala carierei a facut-o la inceputul lui 2008, cand a renuntat la Olanda pentru banii echipei de prima liga engleza, Middlesbrough. Jucand meci de meci, in 34 de partide, nu a reusit decat 10 goluri, motiv pentru care brazilianul trecut probabil de apogeul fotbalistic, a pierdut locul de titular in Premier League si a iesit din vederile selectionerului. Astfel s-a plafonat unul dintre cei mai talentati atacanti ai Braziliei din ultimii 10 ani.
Afonso Alves a reusit performanta fabuloasa de a inscrie 7 goluri intr-o singura partida, pentru Heerenveen impotriva lui Heracles.
Dintre toate partidele echipei nationale, una mi-a ramas cu adevarat in suflet. Se intampla la Euro 2000. Aveam doar 8 ani si asteptam cu nerabdare o calificare a echipei nationale. Din pacate, in ultimul meci din grupa trebuia sa infruntam o formatie extrem de valoroasa la acea vreme, Anglia. Cu Beckham, Scholes, Owen si Shearer printre titulari, Romania parea a avea o misiune ingrata: sa invinga echipa care la precedentul turneu de Campionat European reusise sa ajunga pana in semifinale. Totul s-a terminat cu bine pentru echipa noastra, Ionel Ganea reusind sa transforme penalty-ul decisiv din ultimul minut. Ca a urmat infrangerea clara contra Italiei nu a mai contat. Suporterii au iesit in strada. Echipa reusise o performanta extraordinara la Euro 2000. Hagi s-a retras, insa din spate veneau doi tineri promitatori care n-au dezamagit: Mutu si Chivu.
februarie 5, 2009 la 09:45
· Înregistrat sub 1. Eveniment
Este 5 februarie. Iarna pare sa se domoleasca, temperatura creste. Este ziua celui mai mare fotbalist roman din istorie. Cel care de la varsta de 18 ani si pana la 35 de ani ne-a uimit meci de meci cu executiile sale inegalabile isi sarbatoreste astazi aniversarea. „Regele fotbalului romanesc”, stangaciul care a raspandit numele tarii noastre pe toate continentele implineste astazi 44 de ani. Ii urez un calduros „La multi ani!” unicului numar 10 din istoria echipei nationale, Gheorghe Hagi.
Cele mai frumoase goluri din glorioasa cariera a romanului.
(Hagi nu este singurul sarbatorit de astazi. Pe 5 februarie s-a nascut si cel mai valoros fotbalist al planetei, Cristiano Ronaldo. Irelevant.)
(Am scris cu ceva timp in urma un articol despre mentalitatea patronilor romani. Pentru ca nimeni sa nu se simta lezat, am hotarat sa imi expun punctul de vedere si in legatura cu suporterii nostri.)
Titlul e gresit. Ei nu sunt suporteri, nici fani, ei sunt „ultrasi”. Noi trebuie sa intelegem ca a fi ultras este un fenomen, un mod de viata. Cel putin asta incearca sa ne transmita prin bannere. Injura, scuipa, se bat, ei nu au respect fata de nimeni si nimic, doar orgolii. Sunt in stare de crime pentru ca echipa favorita sa castige. Rup scaune si le arunca catre nevinovatii stewarzi. Ba chiar isi cer drepturile. Dupa ce la fiecare derby aprind torte si le arunca catre galeria adversa, acestia cer legalizarea lor si a fumigenelor. Nu sunt complet multumiti dupa meci, chiar daca echipa cu care simpatizeaza reuseste victoria. Cauta galeria adversa si incing o bataie ca in Vestul Salbatic. Injura patronii cu fiecare ocazie. Cer stadioane identice cu cele din Anglia, cu tribunele la 1 metru de suprafata de joc. Ei nu inteleg ca nu isi pot impune punctul de vedere recurgand la violenta. Cer performante in cupele europene. Fotbalul a progresat in ultimii 20 de ani, ei sunt intr-un continuu regres. Nu stiu imnul echipei, nici macar imnul Romaniei. Sunt prea preocupati sa isi injure adversara, sau sa afiseze bannere ce nu pot fi citite.
Nu toti sunt asa. Exista si profesori de matematica microbisti. Aplauda civilizat golurile iar cand meciul se incheie nu cauta scandal, se indreapta linistiti catre case. Probabil ca violenta nu este o particularitate a suporterului roman, insa am ramas una dintre putinele tari in care suporterii inca nu s-au civilizat.
Cea mai frumoasa galerie din lume canta imnul echipei.
Un suporter roman inconstient isi da in petec la partida Steaua – Charleroi.
Inspirat de Prosport, am hotarat sa scriu un articol despre „invadatorul terenurilor” Jaume Marquet Cot, cunoscut sub pseudonimul de Jimmy Jump. Probabil cel mai faimos suporter al Barcelonei, catalanul are un palmares impresionant: a invadat terenul in timpul finalei Euro 2004, a reusit sa se strecoare in mijlocul cursei de Formula 1 la Marele Premiu al Spaniei, iar cea mai celebra „saritura” a reusit-o in timpul semifinalei Euro 2008, dintre Germania si Turcia. Cel mai recent moment care l-a avut in prim-plan pe Jimmy Jump s-a consumat pe 1 februarie, la meciul dintre Racing Santander si Barcelona, acolo unde acesta a incercat sa inscrie cel de-al 5000-lea gol din istoria echipei favorite. N-a izbutit, insa suntem cu totii siguri ca omul care reuseste constant sa insele vigilenta stewarzilor si care a „sarit” pe nu mai putin de 5 continente, nu se va opri aici. Barbatul care a scos recent un film despre cariera sa, si-a anuntat deja intentia de a patrunde pe gazon de cateva ori la Campionatul Mondial din Africa de Sud din 2010.
Cateva reusite din bogata cariera a lui Jimmy Jump:
